Învățare experiențială
From Wikipedia, the free encyclopedia
Învățarea experiențială este procesul prin care cunoașterea apare prin experiența directă, adică "a învăța din experiență". [1]
Experiența poate avea la bază un scenariu sau poate fi arbitrară. Aristotel a spus odata " Lucrurile pe care trebuie să le învățăm înainte să le facem, le învățăm făcându-le".[2] David A. Kolb a contribuit la popularizarea ideii de învățare experiențială facând referiri la lucrările lui John Dewey, Kurt Lewin și Jean Piaget. Lucrările sale referitoare la învățarea experiențială au contribuit în foarte mare măsură la extinderea filosofiei educației experiențiale.