Tarramute
From Wikipedia, the free encyclopedia
Ne tarramute (AFI: /tarːa'muːtə/) è na trettéteca veloce é cchiù o méne fòrte de la cròšta terrèštra ch'arriva a la mbrevvisa. Ne vè da gle spuštamènde de ndrasatte de la massa pretosa che šta sottetèrra. Sse spuštamènde fa scì n'energía dénd'a na zzòna de la Tèrra chiamata ipeciéndre, ch'è gle punde cchiù prefunne andó z'è spaccata la ròccia. Da quište ze críane na sèrie d'onne elášteche, chiamate onne sísmeche, che cúrrene da tutte le parte facènnese sendì pure ngòpp'a la Tèrra. Mméce cchiù ngima z'è criata quélle che ze chiama crètta.
Artícule scritte 'n
sud-laziale/cominése
Gle pòšte ngòpp'a la Tèrra che ze tròva ritte ritte ngim'a gl'ipeciéndre ze chiama piciéndre.
Gle rame e la giufíseca che študia sse fenòmene è la sismeleggía.
Fave ne muare tarramute ogne juorne (cchiù o méne ciéndemila a gl'anne), ma de la cchiupparte nen ze n'accòrie nesciune ca suó truoppe débbele.