Stati Unïi d'America
From Wikipedia, the free encyclopedia
I Stati Unïi d'America (United States of America in ingleize, prononçiòu [juˈnaɪtəd ˈsteɪts əv əˈmɛrəkə]) son in paize de l'América do nòrd, a seu capitâ a l'è Washington. I Stati Unîi d'América son de spesso dîti Stati Unîi, U.S.A., The States ò America ascì.
ZE |
Questa pàgina a l'é scrîta in léngoa zenéize |
Ciù informaçioìn Dæti aministratîvi, Nómme conplêto ...
Stati Unïi | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
| |||||||
Dæti aministratîvi | |||||||
Nómme conplêto | Stati Unïi d'America | ||||||
Nómme ofiçiâ | United States of America | ||||||
Léngoe ofiçiæ | A livello federâ nisciûnn-a, dötrei stati a speçifican. De facto l'ingleize. | ||||||
Capitâle | Washington (705.749 ab. / 2019) | ||||||
Polìtica | |||||||
Fórma de govèrno | Repubbrica prescidensiâ federâ | ||||||
Prescidente | Joe Biden | ||||||
Segretâio de Stato | Kamala Harris | ||||||
Indipendénsa | Da-o Regno Unïo a-i 4 de lûggio do 1776 | ||||||
Intrâ inte l'ONU | 24 ötobre 1945 1. I Stati Unïi son in membro permanente do Conseggio de Seguéssa. | ||||||
Superfìcce | |||||||
Totâle | 9.629.091 km² (3º) | ||||||
% de ægoe | 2,2% | ||||||
Popolaçión | |||||||
Totâle | 333.287.557 ab. (2022) (3º) | ||||||
Denscitæ | 33,6 ab./km² | ||||||
Nómme di abitànti | americàn, statuniténse | ||||||
Giögrafîa | |||||||
Continénte | America do Nòrd e Oçeania | ||||||
Fûzo oràrio | UTC da -5 a -10 | ||||||
Economîa | |||||||
Valûta | Dollaro statunitense (US Dollar) | ||||||
PIL (nominâle) | 13,020,861 milioìn de $ (2006) (1º) | ||||||
PIL pro capite (nominâle) | 43,444 $ (2006) (4º) | ||||||
ISU (2005) | 0,951 (ärto) (12º) | ||||||
Vàrie | |||||||
Codici ISO 3166 | US, USA, 840 | ||||||
TLD | .us .um .edu .gov .mil | ||||||
Prefìsso tel. | +1 | ||||||
Sigla autom. | USA | ||||||
Inno naçionâ | The Star-Spangled Banner | ||||||
Fèsta naçionâ | 4 lûggio | ||||||
1 o l'è ûn di 51 Stati che into 1945 an dæto vitta a l'ONU. Membro da NATO da-o 1949 | |||||||
Særa
L'influensa militâre, econòmica, colturâle e polìtica di Stati Unîi a l'è cresciûa senpre ciù into deximonòno e vintêximo sécolo. Dappeu a fìn de l'Union Sovietica e da Guæra Freida, i Stati Unîi son restæ l'ùnica superpossansa mondiâle.
I Stati di Stati Unîi d'América son ménbri de diverse òrganizaçioìn polìtiche e econòmiche mondiâli.