Castelanìa de Rivernàu
From Wikipedia, the free encyclopedia
A Castelania de Rivernàu (dîta ascì Castelania de Arnascu, Sènexi e Rivernàu, in italian Castellania di Rivernaro) a l'è stà ina castelania ligüre nasciüa a partì dau XIII seculu inta bassa valà de l'Aròscia, inte l'entrutèra arbenganese. U teritòiu ucupàu da sta chi u cumprende i udierni cumüi de Arnascu e Cixàn (frasiùn de Sènexi). De prupietài da famìa di Marchesi Clavesana, a vegne sedüa in sub-vassalàggiu ai Cazulini de Arbenga, a partì da 17 de marsu 1236.[2]
AR |
Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
Fæti in brêve Castelanìa de RivernàuCastelanìa de Arnascu, Sènexi e Rivernàu (IT) Castellania di Arnasco, Cenesi e Rivernaro, Dæti aministratîvi ...
Castelanìa de Rivernàu Castelanìa de Arnascu, Sènexi e Rivernàu (IT) Castellania di Arnasco, Cenesi e Rivernaro | |
---|---|
Màppa stòica cun indicài i paisi de Arnascu, Menôxi e Sènexi | |
Dæti aministratîvi | |
Léngoe ofiçiæ | Latìn, Italian |
Léngoe parlæ | Ligure (grùppu sentru usidentàle, dialettu arbenganese, parlà de Arnàscu e Sènexi) |
Capitâle | Arnascu |
Dipendénte da | Marca Arduinica (fin au 1091) Marchesàu de Clavesàna (1091-1236) Marchesàu de Barestìn (1236-1545) Marchesàu de Süccaellu (1545-1624)[1] Repübbrica de Zena (1624-1735) Regnu de Sardegna (1735-1797) |
Polìtica | |
Fórma de Stâto | feudu (castelanìa) |
Nàscita | XII seculu |
Caxón | Infeudamentu da parte di Marchési de Clavesana da famìa Cazulini (1236) de facto |
Fìn | 1797 |
Caxón | Invaxùn da parte de truppe de Napuleùn Bonaparte |
Teritöio e popolaçión | |
Economîa | |
Comèrci con | Paisi vixìn sutta aa Repübbrica de Zena |
Religión e socjêtæ | |
Religioìn prinçipæ | Cristianêximo |
Evoluçión stòrica | |
Sucedûo da | Repübbrica Ligüe |
Òua pàrte de | Itàlia ( Liguria ) |
Særa